FONDUL PENTRU TINERI IALOVENI – PLATFORMĂ DE INFORMARE ŞI PARTICIPARE A TINERILOR LA VIAŢA PUBLICĂ

11 februarie 2019

La 09 şi 10 februarie 2019, în sala mare de şedinţe a Consiliului Raional Ialoveni, s-a desfăşurat Atelierul de instruire ,,Managementul proiectelor”, cu participarea a cincizeci de tineri activi din consiliile locale de tineret: Răzeni, Costeşti, Bardar, Sociteni, Puhoi, Ţipala, Ruseştii Noi, Ialoveni, Zîmbreni, Suruceni, Cărbuna, Dănceni, Cigîrleni, Mileștii Mici, Molești.

Moderatorii atelierului – domnul Sergiu Gurău, director executiv, A. O. ,,Eco-Răzeni” şi Victor Pletosu, specialist principal în domeniul politicilor de tineret, Consiliul Raional Ialoveni – au reuşit să convingă tinerii că participarea lor la elaborarea şi implementarea proiectelor contribuie la dezvoltarea comunităţii, la susţinerea ideilor ingenioase ale tinerilor, la consolidarea capacităţilor tinerilor, la stimularea creativităţii, voluntariatului, parteneriatului, spiritului de echipă şi încrederii în sine, prin care se face simţită schimbarea pozitivă în societate.

Prin diverse metode, jocuri energizante şi activităţi de educaţie non-formală tinerii participanţi au pătruns în esenţa unui proiect – un set de acţiuni / activităţi planificate şi desfăşurate de un grup de oameni, ca rezultat al deciziei luate în comun (în echipă) pentru efectuarea unei schimbări sau îmbunătăţiri în comunitate.

Tinerii consilieri au enumerat actorii comunitari care participă la viaţa publică şi care sunt potenţialii lor parteneri. Totodată, au parcurs etapele iniţierii şi scrierii unui proiect: formarea echipei, efectuarea analizei arborelui problemei, sondajul de opinie privind culegerea datelor care confirmă existenţa problemei, identificarea celor mai bune soluţii, stabilirea scopului şi obiectivelor proiectului, analiza situaţiei şi inventarierea resurselor din comunitate, elaborarea planului de acţiuni şi perioadei de implementare, descrierea activităţilor, distribuirea clară a responsabilităţilor între membrii echipei, estimarea costului proiectului şi a devizului de cheltuieli, stabilirea parteneriatelor, argumentarea continuităţii proiectului, stabilirea titlului proiectului și completarea formularului de aplicare.

Deoarece, justificarea proiectului este descrierea problemei, cu termeni clari şi convingători, cu dovezi numerice, imagini, statistici actuale, studii şi sondaje efectuate, care confirmă existenţa problemei şi legătura cu alte probleme, participanţii au identificat cîte o problemă din comunitate după care le-au prioritizat şi au selectat o problemă care necesită o rezolvare urgentă. Apoi au efectuat analiza arborelui problemei cu identificarea cauzelor primare și secundare ale problemei precum și a efectelor directe și indirecte care se vor produce, dacă problema nu va fi soluţionată.

Audienţii au transformat, într-un mod creativ și ilustrativ, prin imagini sugestive, arborele problemei în arborele obiectivelor, găsind soluţii viabile pentru fiecare aspect negativ. Astfel, problema devine scopul proiectului, cauzele principale – obiective, cauzele indirecte – activităţi, efectele imediate – rezultate scontate, iar efectele secundare  – impactul proiectului.

Participanţii au fost antrenaţi în completarea formularului de aplicare conform Ghidului solicitantului de finanţare, dar prin exerciţii practice de formulare a scopului, obiectivelor şi descrierea activităţilor. Spre exemplu, dacă problema este ,,Parcul central din satul Izvoare nu este amenajat corespunzător şi atractiv pentru desfăşurarea activităţilor non-formale cu tinerii”, atunci identificăm cauzele problemei: parcul nu este dotat cu mobilier stradal, arbori, arbuşti şi flori; lipsa voluntarilor şi indiferenţa tinerilor; lipsa pazei şi supravegherii parcului. Iar dacă problema nu va fi soluţionată, ea va produce unele efecte negative: vor fi limitate  activităţile non-fomale şi de petrecere a timpului liber al tinerilor într-un spaţiu sigur și prietenos; scade imaginea şi atractivitatea localității; parcul central din satul Izvoare va fi total neglijat.

Scopul proiectului este schimbarea pe care dorim s-o obţinem în rezultatul implementării proiectului: ,,Parcul central din satul Izvoare cu suprafaţa de 100 m² amenajat şi securizat cu participarea tinerilor pînă la sfîrşitul lunii iunie 2019”. Acest scop poate fi realizat prin obiectivele formulate SMART (specific, măsurabil, realizabil, real şi limitat în timp), ce derivă din cauzele principale ale problemei. Obiectivul 1: ,,Înverzirea cu 5 specii de arbori şi arbuşti, inclusiv dotarea cu 10 bănci şi 10 urne a parcului central din satul Izvoare pînă la 30 aprilie 2019”; obiectivul 2: ,,Implicarea a 50 de tineri voluntari pentru a participa la lucrările de amenajare şi înverzire a parcului central din satul Izvoare pînă la sfîrşitul lunii aprilie 2019”, şi obiectivul 3: ,,Mobilizarea a 5 actori comunitari care contribuie cu resurse la asigurarea pazei şi securităţii parcului central din satul Izvoare pînă la sfîrşitul lunii iunie 2019”.

Planul de acţiuni, corelat cu cauzele secundare ale problemei, contribuie la realizarea obiectivelor dacă este o descriere detaliată a activităţilor: cum va fi realizată activitatea; cînd va avea loc, unde şi cît va dura; cine va coordona organizarea ei şi ce materiale sunt necesare; cine sunt partenerii şi rolul acestora; cine sunt beneficiarii şi dacă sunt implicaţi în elaborarea, implementarea şi evaluarea activităţii. Exemple de activităţi: organizarea unei adunări cu profesorii, maturii și tineretul pentru informarea lor despre acţiunile proiectului; elaborarea unui plan de amenajare a parcului; instalarea a 10 bănci şi 10 urne în parc; plantarea a 50 de arbori, arbuşti şi flori; repararea şi extinderea aleii centrale din parc; crearea şi consolidarea capacităţilor clubului tinerilor voluntari pentru mediu; organizarea atelierului de instruire a personalului tehnic despre asigurarea supravegherii parcului; reabilitarea sistemului de iluminare a parcului; informarea şi sensibilizarea instituţiilor publice despre necesitatea îngrădirii parcului.

O jumătate din reuşita implementării proiectului o asigură distribuirea şi asumarea clară a responsabilităţilor între membrii echipei. Spre exemplu: ,,Adriana Matei este responsabilă de organizarea concursului ideilor ingenioase privind planul de amenajare a parcului”; ,,Ion Mereacre este responsabil de identificarea partenerilor şi expedierea mesajelor electronice”; ,,Maria Mereacre este responsabilă de expedierea scrisorilor / invitaţiilor şi întocmirea listei participanţilor la activităţi”, ,,Victor Frunză este responsabil de postarea pe paginile web şi reţele de socializare a articolelor, precum şi a imaginilor video şi foto despre acţiunile desfăşurate în cadrul proiectului”.

Este important să enumerăm şi rezultatele scontate sugerate de efectele primare ale problemei. Spre exemplu: 1 adunare desfăşurată cu participarea a 100 de maturi, profesori şi tineri; planul de amenajare a parcului elaborat; 10 urne şi 10 bănci instalate în parc; 50 de arbori şi arbuşti plantaţi; 10 m² de alee reparaţi şi extinşi;  50 de elevi implicaţi; parc iluminat pe timp de noapte; 10 articole publicate şi 2 reportaje la emisiunile televizate; clubul voluntarilor pentru mediu cuprinde 30 de tineri activi; contribuţia de 10 000 de lei a autorităţilor administraţiei publice locale pentru îngrădirea parcului.

Este necesar să fie prezentate şi instrumentele de informare a comunităţii despre proiect: imagini video şi foto postate pe paginile web şi reţelele de socializare; distribuirea pliantelor informative; şedinţe cu profesorii, elevii, părinţii şi alţi actori din comunitate; participarea la emisiuni televizate, invitarea persoanelor oficiale, etc.

Implicarea comunităţii în implementarea proiectului se argumentează prin anumite mecanisme: sfaturi utile în elaborarea proiectului; munca voluntară a tinerilor la amenajarea parcului; contribuţia financiară a partenerilor; consultarea profesorilor, părinţilor, elevilor şi specialiştilor privitor la amenajarea parcului; participarea  cetăţenilor la organizarea activităţilor proiectului; agenţii economici contribuie cu materialele necesare, etc.

Cît mai convingător trebuie dovedită continuitatea proiectului printr-o scrisoare de garanţie a actorilor implicaţi. Spre exemplu: ,,APL şi cetăţenii vor asigura supravegherea parcului”; ,,Clubul tinerilor voluntari pentru mediu va avea grijă de menţinerea curăţeniei şi ordinii în parc”; ,,Această iniţiativă va fi planificată şi bugetată în planul anual de acţiuni atît a liceului, cît şi a APL”.

Conform matricii logice a proiectelor, bugetul reiese din activităţile planificate şi descrise, unde sunt enumerate materialele necesare. În bugetul narativ al proiectului vom argumenta pentru ce este necesară efectuarea acestor procurări. Aici vom arăta şi contribuţia financiară a actorilor din comunitate.

Impactul proiectului poate fi demonstrat prin exemplele: ,,Parcul va fi un spaţiu diversificat pentru comunicare şi interacţiune pentru tineri, dar şi pentru desfăşurarea întrunirilor publice și evenimentelor comunitare”; ,,Parcul va fi un spaţiu prietenos tinerilor pentru a-şi petrece plăcut şi util timpul liber, ceea ce contribuie la dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii şi ideilor igenioase ale tinerilor, precum şi la sporirea activismului civic şi modului sănătos de viaţă”.

Titlul proiectului este cartea de vizită a acestuia şi se formulează după finalizarea scrierii proiectului. Spre exemplu: ,,Spaţiul verde – energie, creativitate şi interacţiune”.

Criteriile de selecţie a proiectelor sunt:

1. Fezabilitatea ideii de proiect (cît de clară şi realistă / realizabilă este ideea);
2. Măsura în care tinerii sunt implicaţi în iniţiarea şi realizarea proiectului;
3. Raportul cost-beneficiu (valoarea proiectului raportată la suma solicitată);
4. Impactul (beneficiile proiectului pentru tineri şi comunitate);
5. Parteneriate (numărul şi rolul partenerilor);
6. Originalitate (creativitatea proiectului şi aspectul inovator).

Tinerii au primit certificate care le confirmă competențele obținute, din partea administrației raionului Ialoveni și a A. O. ,,Eco-Răzeni”. Totodată, au fost familiarizaţi cu calendarul Rundei a XVIII – a de Granturi Mici pentru Tineri, ce cuprinde etapele:

1. Primirea aplicaţiilor: 11 februarie – 01 martie 2019;
2. Procesul de selecţie a proiectelor: 03 – 11 martie 2019;
3. Interviurile cu aplicanţii: 06 – 07 martie 2019;
4. Semnarea acordurilor de colaborare: 15 martie 2019;
5. Implementarea şi monitorizarea proiectelor: 16 martie – 25 iunie 2019;
6. Gala Bunelor Practici: 29 iunie 2019;
7. Raportarea şi evaluarea finală: 20 – 30 iunie 2019.

Astfel, suntem în aşteptarea proiectelor originale şi ingenioase care vor fi depuse pînă la 01 martie 2019, în Runda a XVIII – a de Granturi Mici pentru Tineri.

Suntem profund recunoscători partenerilor consecvenţi: Consiliul Raional Ialoveni, A. O. ,,Eco-Răzeni” şi Fundaţia Est-Europeană din Moldova pentru generozitatea şi suportul substanțial acordat la desfăşurarea evenimentului.

Tweet 716 afișări