FONDUL PENTRU TINERI IALOVENI – PLATFORMĂ DE INFORMARE ŞI PARTICIPARE A TINERILOR LA VIAŢA PUBLICĂ

3 februarie 2018

La 03 februarie 2018, în sala mare de şedinţe a Consiliului Raional Ialoveni, s-a desfăşurat Atelierul de instruire ,,Managementul proiectelor”, cu participarea membrilor Fondului pentru Tineri Ialoveni şi a patruzeci de tineri activi din localităţile raionului Ialoveni.

Atelierul a fost deschis de domnul Petru VÎRLAN, Şef interimar, Direcţia Administraţie Publică, Consiliul Raional Ialoveni, care a exprimat un frumos mesaj de încurajare a implicării tinerilor în proiecte de dezvoltare durabilă a localităţilor.

Moderatorii atelierului – domnul Sergiu GURĂU, preşedinte, A. O. ,,Eco-Răzeni” şi Victor Pletosu, specialist principal în domeniul politicilor de tineret, Consiliul Raional Ialoveni – au reuşit să convingă tinerii că participarea lor la elaborarea şi implementarea proiectelor contribuie la dezvoltarea comunităţii, susţinerea ideilor ingenioase şi consolidarea capacităţilor tinerilor, stimularea creativităţii, voluntariatului, parteneriatului, spiritului de echipă şi încrederii în sine, prin care se face simţită schimbarea pozitivă în societate.

Prin diverse metode şi activităţi de educaţie non-formală tinerii participanţi au pătruns în esenţa unui proiect – un set de acţiuni / activităţi planificate şi desfăşurate de un grup de oameni, pentru efectuarea unei schimbări sau îmbunătăţiri în comunitate.

Deoarece, justificarea proiectului este descrierea problemei, cu termeni clari şi convingători, cu dovezi numerice, statistici actuale, studii efectuate, care confirmă existenţa problemei şi legătura cu alte probleme, participanţii au identificat cîte o problemă din comunitate, după care le-au prioritizat şi au selectat o problemă care necesită o rezolvare urgentă. Apoi au efectuat analiza arborelui problemei cu identificarea cauzelor problemei şi efectelor care se vor produce, dacă problema nu va fi soluţionată.

Audienţii au transformat arborele problemei în arborele soluţiilor, găsind soluţii creative pentru fiecare aspect negativ. Astfel, problema devine scopul proiectului, cauzele principale – obiective, cauzele indirecte – activităţi, efectele imediate – rezultate scontate, iar efectele secundare  – impactul proiectului.

Participanţii au fost antrenaţi în exerciţii practice de formulare a scopului, obiectivelor şi descrierea activităţilor. Spre exemplu, dacă problema este ,,Parcul Liceului Teoretic Răzeni nu este amenajat corespunzător şi atractiv pentru desfăşurarea lecţiilor practice şi activităţilor non-formale cu elevii”, atunci soluţia este scopul proiectului ,,Parcul Liceului Teoretic Răzeni cu suprafaţa de 100 m² amenajat şi securizat cu participarea tinerilor pînă la sfîrşitul lunii iunie 2018”. Acest scop poate fi realizat prin obiectivele formulate SMART, ce derivă din cauzele principale ale problemei. Obiectivul 1: ,,Înverzirea şi dotarea cu bănci şi urne a parcului L. T. Răzeni pînă la 31 mai 2018”; obiectivul 2: ,,Implicarea a 50 de elevi pentru a participa la lucrările de amenajare şi înverzire a parcului L. T. Răzeni pînă la sfîrşitul lunii mai 2018” şi obiectivul 3 ,,Mobilizarea resurselor comunitare pentru asigurarea pazei şi securităţii parcului L. T. Răzeni pînă la sfîrşitul lunii iunie 2018”.

Planul de acţiuni, corelat cu cauzele secundare ale problemei, contribuie la realizarea obiectivelor dacă este o descriere detaliată a activităţilor: cum va fi realizată activitatea; cînd va avea loc, unde şi cît va dura; cine va coordona organizarea ei şi ce materiale sunt necesare; cine sunt partenerii şi rolul acestora; cine sunt beneficiarii şi dacă sunt implicaţi în elaborarea, implementarea şi evaluarea activităţii. Spre exemplu, ,,Organizarea unei adunări cu profesorii, părinţii şi elevii liceului pentru informarea lor despre acţiunile proiectului”; ,,Elaborarea unui plan de amenajare a parcului”; ,,Instalarea a 10 bănci şi 10 urne în parc”; ,,Plantarea a 50 de arbori, arbuşti şi flori”; ,,Repararea şi extinderea aleii centrale din parc”; ,,Crearea şi consolidarea capacităţilor clubului tinerilor voluntari pentru mediu”; ,,Organizarea atelierului de instruire a personalului tehnic despre asigurarea supravegherii parcului”; ,,Reabilitarea sistemului de iluminare a parcului”; ,,Informarea şi sensibilizarea instituţiilor publice despre necesitatea îngrădirii parcului”.

O jumătate din reuşita implementării proiectului o asigură distribuirea şi asumarea clară a responsabilităţilor între membrii echipei. Spre exemplu: ,,Adriana Matei este responsabilă de organizarea concursului ideilor ingenioase privind planul de amenajare a parcului”; ,,Ion Mereacre este responsabil de identificarea partenerilor şi expedierea mesajelor electronice”; ,,Maria Mereacre este responsabilă de expedierea scrisorilor / invitaţiilor şi întocmirea listei participanţilor”, ,,Victor Frunză este responsabil de postarea pe paginile web şi reţele de socializare a articolelor, precum şi a imaginilor video şi foto despre acţiunile desfăşurate în cadrul proiectului”.

Este important să enumerăm şi rezultatele scontate sugerate de efectele primare ale problemei. Spre exemplu: 1 adunare desfăşurată cu participarea a 100 de părinţi, profesori şi elevi; planul de amenajare a parcului elaborat; 10 urne şi 10 bănci instalate în parc; 50 de arbori şi arbuşti plantaţi; 10 m² de alee reparaţi şi extinşi;  50 de elevi implicaţi; parc iluminat pe timp de noapte; 10 articole publicate şi 2 reportaje la emisiunile televizate; clubul voluntarilor pentru mediu cuprinde 30 de tineri activi; contribuţia de 10 000 de lei a autorităţilor administraţiei publice locale pentru îngrădirea parcului.

Este necesar să fie prezentate şi instrumentele de informare a comunităţii despre proiect: imagini video şi foto postate pe paginile web şi reţelele de socializare; distribuirea pliantelor informative; şedinţe cu profesorii, elevii, părinţii şi alţi actori din comunitate; participarea la emisiuni televizate, invitarea persoanelor oficiale, etc.

Implicarea comunităţii în implementarea proiectului se argumentează prin anumite mecanisme: sfaturi utile în elaborarea proiectului; munca voluntară a tinerilor la amenajarea parcului; contribuţia financiară a partenerilor; consultarea profesorilor, părinţilor, elevilor şi specialiştilor privitor la amenajarea parcului; participarea  cetăţenilor la organizarea activităţilor proiectului; agenţii economici contribuie cu materialele necesare, etc.

Cît mai convingător trebuie dovedită continuitatea proiectului printr-o scrisoare de garanţie a actorilor implicaţi. Spre exemplu: ,,APL şi cetăţenii vor asigura supravegherea parcului”; ,,Clubul tinerilor voluntari pentru mediu va avea grijă de menţinerea curăţeniei şi ordinii în parc”,,Această iniţiativă va fi planificată şi bugetată în planul anual de acţiuni atît a liceului cît şi a APL”, etc.

Conform matricii logice a proiectelor, bugetul reiese din activităţile planificate şi descrise, unde sunt enumerate materialele necesare. În bugetul narativ al proiectului vom argumenta pentru ce este necesară efectuarea acestor procurări. Aici vom arăta şi contribuţia financiară a actorilor din comunitate.

Impactul proiectului poate fi demonstrat prin exemplele: ,,Parcul va fi un spaţiu diversificat pentru comunicare şi interacţiune pentru elevi, dar şi pentru desfăşurarea lecţiilor de biologie, educaţie plastică, educaţie tehnologică”; ,,Parcul va fi un spaţiu prietenos tinerilor pentru a-şi petrece plăcut şi util timpul liber ceea ce contribuie la dezvoltarea imaginaţiei, creativităţii, ideilor igenioase ale tinerilor, precum şi la sporirea activismului civic şi modului sănătos de viaţă”.

Titlul proiectului este cartea de vizită a acestuia şi se formulează după finalizarea scrierii proiectului. Spre exemplu: ,,Parcul Liceului Teoretic Răzeni – un spaţiu prietenos tinerilor”.

Criteriile de selecţie a proiectelor sunt:

1. Fezabilitatea ideii de proiect (cît de clară şi realistă / realizabilă este ideea);
2. Măsura în care tinerii sunt implicaţi în iniţiarea şi realizarea proiectului;
3. Raportul cost-beneficiu (valoarea proiectului raportată la suma solicitată);
4. Impactul (beneficiile proiectului pentru tineri şi comunitate);
5. Parteneriate (numărul şi rolul partenerilor);
6. Originalitate (creativitatea proiectului şi aspectul inovator).

Tinerii au fost familiarizaţi cu ciclul programului de granturi mici, ce cuprinde etapele:

1. Primirea aplicaţiilor: 05 februarie – 02 martie 2018;
2. Procesul de selecţie a proiectelor: 03 – 19 martie 2018;
3. Interviurile cu aplicanţii: 08 – 09 martie 2018;
4. Semnarea acordurilor de colaborare: 22 martie 2018;
5. Implementarea şi monitorizarea proiectelor: 23 martie – 25 iunie 2018;
6. Raportarea şi evaluarea finală: 20 – 30 iunie 2018.

Astfel, suntem în aşteptarea proiectelor originale şi ingenioase care vor fi depuse pînă la 02 martie 2018, în Runda a XVI – a de Granturi Mici pentru Tineri.

Tweet 65 afișări